In cazul nostru, chiar au decis politistii. La iesirea din Yellowstone, grabiti sa prindem pe lumina si Mammoth Hot Springs – ultimul gheizer din programul nostru alergat de numai o zi in parc – am stat o ora dupa cozile unei turme de bizoni. Ii gasise sa traverseze la ora aia si in zona aia, cand sute de turisi tocmai plecau de la ultimul spectacol nervos cu mii de tone de apa fiarta aruncata in sus la zeci de metri, dat de gheizerul Old Faithful. Nici n-am stiut ce ne tine acolo in coloana pana nu am ajuns in locul unde bizonii blocau strada traversand-o lenes sub privirile protectoare ale politistilor.
Am ajuns in fata si am vazut ca politistii dirijau circulatia masinilor in functie de circulatia bizonilor: o masina, trei bizoni; alta masina, alti cativa bizoni.
Pana la urma, imaginea bizonilor de aproape, traversand strada in fata masinii noastre, a fost ultima amintire din parc. Am lasat Mammoth-ul pe o alta data, pentru ca pe intuneric n-aveam ce sa intelegem de toata munca gheizerului de a colora in zeci de nuante apropiate pamantul din jur. Am fi putut sa stam inca o zi, pentru ca biletul de intrare se vinde pe 7 zile, dar am zis ca avusesem de toate in parc: si gheizere, si animale, si natura salbatica. Plus ca Vancouver-ul, spre care ne indreptam, era inca departe.
Ce n-avusesem, erau arsenalurile de lunete (sau ce-or fi fost) pe trepieduri si binoclurile cu care erau accesorizati o buna parte din vizitatorii opriti sa se uite in gura fiecarui grizzly iesit la pascut si a fiecarui coiot cu dintii infipti in vreo caprioara (imaginea e pe bune). Dar si fara accesorii, am avut norocul sa vedem doi grizzly, o ursoaica neagra cu doi puiuti, un coiot, niste marmote, multe caprioare si mult mai multi bizoni.
Deci da, bizonii – si prin regulamentul parcului orice vietate care misca acolo – faceau legea. Cu ajutorul celor pusi sa-i pazeasca de partea lor. Tu, ca vizitator, aveai voie pe 25 de dolari sa respecti o lista de reguli: sa nu hranesti, sa nu intimidezi, sa nu jenezi, sa nu blochezi si, in general, sa nu cumva.
Pai vad ca bizonii-s dupa gard, cum pot trece strada? In alta ordine de idei, nu conteaza cine trece primul strada atita vreme cit ai ajuns in Yellowstone!
ApreciazăApreciază
Sunt dupa gard in poza asta, Paula, luata de pe net fara sa ma uit prea atent la ea (nu am mai stat sa le caut pe ale noastre din Yellowstone, care ale noastre nu erau facute de aproape sau cu un obiectiv care sa apropie asa mult).
Crezi ca nu conteaza? Depinde cat astepti in masina sa treaca toata turma, asa cum am asteptat noi si o coloana pe kilometri de masini.
ApreciazăApreciază