Toate pozate de Liviu, cadou premeditat pentru mine, sa nu vina cu mana goala de la conferinta profesorilor de stiinte din Indiana unde a petrecut doua zile.
Animalele erau “expuse” la targul cu “materiale” ajutatoare care a insotit conferinta si erau duse acolo de o firma care scotea bani ducandu-se ca un circ ambulant prin scoli cu animalele sa faca spectacole contra-cost pentru elevi. Oferta lor – animale si pasari de toata mana, de la aligatori, vulpi de toate culorile, lupi, reni, bufnite, vulturi, etc. pana la tarantule, crabi si scorpioni (pe ren l-am vazut si eu anul trecut la aceeasi expozitie, saracul, avea un aer trist, in ton cu conditia lui de ren aflat intr-un complex expozitional din buricul Indianapolisului).
Lume, lume, acum intra in scena animalele mele, in ordine intamplatoare:
1. Caaainele cu ochi albastri …
… al carui rost era sa stea cocotat pe o masa intr-o parte a standului in care se vorbea despre o rezervatie naturala pentru lupi (puteai intelege ca animalul arata asa fiind ruda directa cu lupii din parc, vreo corcitura, ca mai rar caini cu ochi albastri, cred …
2. Saaarpele si soparla fara picioare (care nu inteleg de ce nu se numeste tot sarpe) …
… “cazati” fix pe niste ziare.
3. Vuuulturul negru, stapanul inaltimilor …
… dar nu e cazul si acum, pentru ca vulturul in cauza era stapan in felul lui doar pe un inel de fier care il tinea cu picioarele (si aripile) pe pamant.
4. Testoasa plictisita …
… pe care o puteai apuca in mana, un fel de Bart peste vreo 300 de ani.
Vorbesti serios? Toate animalutele astea sunt ale tale? Serpisorii aia nu-s prea placuti, in rest celelalte si-ar gasi loc si la mine in casa….teoretic!
Sa le stapanesti sanatoasa si sa le iubesti!
ApreciazăApreciază
Sofia, in poza le-am primit. Eu abia sunt in stare sa am grija de broscoiul meu mic de tot si menajerie mi-ar trebui?! 😉
Ne-ar surade ideea unui caine al nostru, dar nu am sti ce sa facem cu el in poerioadele mai lungi cand lipsim.
Nu mi-ar fi displacut sa le am nici in carne si oase, dar cred ca ar fi un job full time asta.
ApreciazăApreciază
Uite, iti mai fac eu cadou un sarpe cu pene, o camila cu aripi, un cal inaripat invizibil care se hraneste cu carne, un dragon cu inima de aur si intreaga lume a fanteziei in care ele traiesc. Sa fie primit!
ApreciazăApreciază
Si eu o sa-ti fac un cadou, vizibi, pe care poate-l si citesti, cartea tatei!
Abia astept, sa-mi spui ce parere ai!
ApreciazăApreciază
🙂 🙂 🙂
Cetatene, fapte, nu vorbe! Sau macar poze … Dar da-le la pachet cu fantezie cu tot, sa ma pot bucura de ele.
Cai verzi pe pereti nu ai de dat?
ApreciazăApreciază
Sofia, si eu sunt curioasa. Multumesc!
Avem un motiv in plus sa ne intalnim, poate acum functioneaza 😉
ApreciazăApreciază
[…] Asadar, colectia iarna-iarna 2010: – sarpele frumos colorat si prietenos (Becky e cea in grena, el e in verde cu galben) – bufnitica simpatica (foto 1: in stanga) – catelusul ganditor – iepurasul cumintel – si un gandacut dragut I-am imprietenit pe toti cu animalele primite acum un an: un caine cu ochi albastri, un vultur, o testoasa mare, un sarpe si o soparla fara picioare dar intre…. […]
ApreciazăApreciază
Poz cu gai
ApreciazăApreciază